Datele disponibile pe site-ul OMS arată o oprire destul de clară a activității gripale de la începutul lunii aprilie.
Conform datelor din Sistemul Global de Supraveghere și Răspuns la Influență (GISRS), numărul eșantioanelor pozitive a scăzut drastic între sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, în mijlocul primului val de Covid-19. Și de atunci a fost calm calm. De la sfârșitul primului val Covid-19 din Europa (în aprilie), nu a existat un singur caz de gripă, din toate tulpinile, în emisfera nordică. Nemaivăzut !
În perioada 28 septembrie – 11 octombrie, „laboratoarele GISRS ale Organizației Mondiale a Sănătății au testat mai mult de 81.257 de probe. Un total de 172 de probe au fost pozitive pentru virusurile gripale „, spune Organizația Mondială a Sănătății pe site-ul său.
Este aceasta o evoluție normală a circulației diferitelor virusuri gripale? Totuși, conform datelor colectate și publicate de Organizația Mondială a Sănătății, curba pare să se fi rupt într-un mod neobișnuit în primăvara anului 2020 comparativ cu 2019.
Practic se pare că avem mai multe posibilități: fie gripa s-a deghizat în coronavirus, fie gripa a fost eradicată de coronavirus sau, mai grav, nu ne pasă ce s-a întâmplat!
Întrebarea de 10 puncte: Are rost să te vaccinezi împotriva gripei anul acesta?
Din păcate doctorii epidemiologi de la noi din țară nu au opinii în legătură cu acest fenomen, nu le pasă sau, mai grav, sunt foarte mulțumiți cu starea de fapt…
La ediția a XIX-a a Seminarului de Medicină și Teologie profesorul Vasile Astărăstoae, la rândul lui medic legist a comentat recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, preluată întocmai de „specialiștii noștri” de a evita necropsia:
”Eu nu înțeleg de ce era riscantă efectuarea necropsiei. Era mai puțin riscantă decât asistența medicală care s-a dat pentru că mortul nu respiră, știm calea de transmitere este aerogenă. În aceste condiții, cu un echipament minim de protecție nu era niciun pericol pentru cadrele medicale care efectuau necropsia, fie că era medico-legală, fie anatomoclinică. Treaba că nu aducea lucruri noi este falsă. Cu cât ai un număr mai mare de cazuri și folosești aceeași metodologie rezultatele sunt mai concludente. Chestiunea că noi nu facem că o să ne infectăm pare subțire. Dacă ești medic, te întrebi care e calea de transmisie, ce se întâmplă și cum te protejezi. Dacă luăm așa, orice medic nu se prezintă la un caz de urgență în pandemie că se poate infecta. El nu acordă asistență până nu i se acordă echipamentul? Nu e normal și deontologic. A te feri și a avea un halat, mască și mănuși sunt suficiente în cazul unei necropsii. La Suceava nu a fost chestiunea de echipament, ci de circuite și de măsurile care s-au luat de prevenție și de instruirea persoanlului medical. Din cauza lipsei de instrucție au apărut aceste cazuri. Nu mi se pare normal să nu faci necropsie într-o pandemie pentru a nu afla elemente noi. Au apărut elemente noi: persoane care nu trebuiau să fie ventilate și a făcut mai rău ventilația și alte lucruri. Mai ales când știi că testele PCR au o marjă de eroare de 30% fals negativ și fals pozitiv, iar tu când a murit să nu îi faci clar autopsia să îi stabilești cauza morții ca să stabilești prevalența, asta mi se pare absurd. Să dăm așadar cu Covid-ul și să-l îngropăm, să distrugem toate lucrurile personale, să sune membrii familiei care au vrut să îl însoțească, să-l aruncăm într-un sac este inuman și groaznic. Să-l îngropi așa că a fost un test pozitiv și nu știi care a fost cauza morții…. ”.
Opinii ale profesorului Vasile Astărăstoae publicate pe pagina de Facebook:
În 1761, la optzeci de ani, Giovanni Battista Morgagni (25 februarie 1682 – 6 decembrie 1771) a publicat lucrarea De Sedibus et causis morborum per anatomem indagatis, care a făcut din anatomia patologică o știință. Anatomia patologică a introdus în medicină o abordare bazată pe exactitate și precizie.
Astăzi, nu există manual de medicină, care să nu aibă (la descrierea unei boli) un capitol consistent de anatomie patologică, iar, în practica medicală, terapia (în majoritatea cazurilor) este condusă pe baza rezultatelor explorării anatomo-patologice. Astăzi, anatomia patologică poate contribui la caracterizarea unor modificări care pot fi specifice (patognomonice) pentru o anumită maladie sau generale (nespecifice) – prezente în mai multe afecțiuni.Întotdeauna, la apariția unei noi afecțiuni, pentru a stabili un protocol terapeutic eficient, se studiază modificările macro- și microscopice, imunologice, citogenetice etc. determinate de noua boală.
Acest lucru a fost valabil până la apariția pandemiei COVID-19. În această pandemie, avem studii cu privire la structura noului coronavirus, avem studii epidemiologice, studii clinice etc. și aproape deloc cercetări anatomopatologice. Aceasta deoarece nu s-au efectuat necropsii. Pare cel puțin bizar ca OMS și autoritățile sanitare, printre numeroasele recomandări, au “uitat” să solicite efectuarea necropsiei la cei declarați decedați ca urmare a COVID-19.
Explicații date de autorități (inclusiv de cele române):
a.Pericolul de infectare al personalului medical care efectuează necropsia. Argumentul nu stă în picioare. Medicii anatomo-patologi și legiști sunt instruiți încă din perioada rezidențiatului cum să procedeze (ce măsuri de siguranță se aplică) în situațiile cu înalt risc biologic. Chiar în afara pandemiei, ei au lucrat cu produse biologice infectate de diferite bacterii și viruși. Au echipamente de protecție și știu să le utilizeze. Am lucrat peste 49 de ani în domeniu, am efectuat peste 1000 de necropsii și pot afirma că riscul de infectare este substanțial mai mic decât pentru medicii de familie, urgentiști sau anesteziști. Mai ales că, atunci când se face necropsia, se știe că a fost pozitiv la testare și se pot lua măsurile de diminuare a riscului. În plus, decedatul nu respiră, nu tușește, nu strănută ca să transmită virusul pe cale aeriană.
b.Nu există capacitate și logistică pentru a efectua necropsiile. Poate în perioada de vârf acest argument să fie valabil. Dar nu este obligatoriu să se efectueze necropsia absolut la toate decesele. Se poate efectua la capacitatea maximă a țării respective. În România, acest argument nu funcționează. La numărul de decese înregistrate se puteau efectua necropsia cu un efort minim. Mai mult, modul de dispersie a cazurilor permitea detașarea unui număr de anatomo-patologi și legiști în focarele epidemice.
Recomandarea de a nu se efectua necropsia la decedații COVID-19 lasă loc liber la diferite speculații care circulă în spațiul public:
1. Nu se dorește a se preciza cauza reală a morții, deoarece nu se diferențiază între cei care au murit din cauza coronavirusului și cei care au murit din cauza altei patologii, dar au fost pozitivi la testare. În acest mod se exagerează gravitatea pandemiei, se justifică, pe de o parte, limitarea drepturilor civile (și implicit criza economico-socială indusă), iar pe de alta parte, se amplifică profitul corporațiilor din domeniul medical.
2. Nu se dorește a se dezvălui carențele sistemelor medico-sociale incapabile să gestioneze o problemă de sănătate publică. Există voci (din ce în ce mai numeroase) care pun decesele numeroase din spitale și așezăminte pentru bătrâni pe seama acestor carențe. De exemplu, se afirmă că în COVID-19 nu pneumonia este pericolul maxim, ci microtrombozele și infecții asociate. Dacă e adevarat, atunci tratamentul cu anticoagulante și antibiotice este indicat. Intubarea și ventilarea mecanică fac mai mult rău decât bine. În absența unor studii anatomo-patologice consistente o asemenea ipoteză nu poate fi nici infirmată, nici confirmată.
3. Se încearcă un experiment social global condus de o “ocultă“ transnațională (formată din mari corporații, oameni politici, oameni de știință și mass-media) care încearcă să impună o “dictatură politico-medicală” folosind un virus creat în laborator. Aflarea adevărului prin necropsii ar constitui o piedică pentru acest plan.
În concluzie, neefectuarea necropsiilor în COVID-19 constituie, după opinia mea, o mare eroare. S-a renunțat la o metodă științifică de fundamentare a planului de combatere a pandemiei și s-a lăsat loc teoriilor conspiraționiste.
