În data de 19 martie, 1895, se năștea poetul și matematicianul Ion Barbu, pe numele său adevărat, Dan Barbilian, reprezentant de marcă al modernismului românesc și unul dintre cei mai importanți scriitori români din perioada interbelică. Demonstrează aptitudini extraordinare în domeniul matematicii încă de mic și studiază această disciplină în cadrul Facultății de Științe din București, studii ce se întrerup prin serviciul militar satsifacut de Dan Barbilian în Primul Razboi Mondial.
Își continuă ulterior studiile în orașe precum Berlin sau Gottingen iar în 1929 își susține teza de doctorat în Matematică. În 1942 devine titularul catedrei de Matematică din cadrul Facultății de Științe din București.
În domeniul literar s-a impus prin poeziile sale ermetice, influențate de multe ori și de aptitudinile sale matematice sau de lumea esoterică.
Cea mai importantă operă a poetului Ion Barbu o constituie ,, Joc secund” , un volum de poezii scris, se pare, în urma unui pariu cu un alt poet de marcă, Tudor Vianu.
Marele critic literar, Șerban Cioculescu amintea despre el că „Ermetismul său i-a ucis orice spontaneitate și i-a secat vâna. De vocație matematician, Ion Barbu s-a folosit pentru ermetizarea primelor redactări de procesul matematic al substituirii. Se știe că în algebră, cifra cantitativă e înlocuită cu un simbol calitativ. Cuvântul obscur la Ion Barbu este necunoascuta algebrică, prin care se substituie sensul clar, misterul.”
