Home ACTUALITATE ÎNCEPUT DE AN

ÎNCEPUT DE AN

ÎNCEPUT DE AN

Gata, s-au terminat și sărbătorile de sfârșit de an, am început munca, by-by 2014, bun venit 2015. Ne-am strecurat, unii mai pe furiş, tiptil, să nu se prindă ianuarie că-i intrăm în odăi, alţii cu tămbălău şi zarvă de lăutari, ca să priceapă junele cinşpe că “muică suntem neam de piatră/când e vorba tralala”.

Personal, cu domnu’ paişpe nu m-am înţeles prea bine, dar ne-am strâns mâinile, fiecare pe ale lui, ne-am salutat cu deştul la cozoroc şi ne-am felicitat reciproc că n-o să ne mai întâlnim niciodată. Asta dacă nu cumva profetul Einstein a stabilit că în marea încurcătură în care e universul, e posibil să mai paişpe de câteva ori. Oricum, ne-am despărţit fără regrete, fără resentimente. Domnu’ paişpe spune că eu aş fi putut să…, eu zic că şi el ar fi putut avea bun-simţ şi să… Asta e. Atât am putut amândoi.
În prima zi a lui cinşpe am numărat un an de când Traian nu mai e. Aici Einstein ar fi putut face mai mult. Acum e frig. Şi frigul, am înţeles, vine şi el dincolo. Sau de dincolo. Sau cumva.
Cum m-am strecurat eu în 2015? Am citit câteva pagini, am fumat câteva ţigări, am mai băut o singură cafea – că e pe bază de mustrări medicale. Pe urmă gălăgia m-a anunţat că stând în fund, m-am deplasat în timp şi m-am strecurat în alimentara lui 2015. Sau în farmacia lui. Sau în depozitul de cherestea. Derutant schimbul ăsta de ani, mai ales când ești singur. Se petrece conspirativ, la miezul nopţii, când dorm strugurii şi ies ielele la descântat. Şi atunci care-i rostul împuşcatului tavanului cu dopuri de la sticle cu băuturi balistice? M-am tot uitat prin odaie, să văd unde-i linia aia vineţie, dintre domnul paişpe şi străinul ăsta de cinşpe. Aş fi vrut să stau, preţ de o amintire, crăcănat, cu un picior colo şi altul dincolo. La subţioara balconului vecinilor, un porumbel şi-a făcut sălaş. Stătea acolo zgribulit, încercând să se apere de frigul ăsta care a venit de sub chiloţii iernii. La miezul nopţii n-a bubuit dopuri, nici n-a chiuit. S-a speriat de hărmălaie, a tremurat de frig şi a scăpat un găinaţ. La mulţi ani, băi porumbel! Tu înţelegi mai mult decât reuşim noi. Așaa….Totul a revenit acum la normal,e seară, deci ne uităm la televizor. Drogul de rigoare, care combinat cu o țigare și o cafea,fac ca seara să fie suportabilă. Iute-iute apare și prima știre care va emoționa peste măsură naturelul simţitor al naţiei noastre de ortodocşi relaxaţi. Primul meditator al ţării a participat la o slujbă ortodoxă, la catedrala din Sibiu. Că omul e de o altă confesiune, asta chiar nu importă. Nu ştiu dacă mai e cazul să explic că, în mod esenţial, credinţa presupune o anume profunzime a trăirii, care nu are nimic de a face nici cu ostentaţia, nici cu exhibiţionismul. Poate greşesc, dar combinaţia credinţă-televiziune-facebook mi se pare extrem de nefericită. Repet, e posibil să greşesc, eu crezând că ceea ce numim credinţă ar trebui să ţină de trăirea noastră intimă.
Povestea asta cu participarea la o slujbă ortodoxă, însoţită de anunţarea televiziunilor şi mesajele pe FB, prin care suntem preveniţi că noul preşedinte îşi propune sa participe la ceremonii religioase ale tuturor cultelor recunoscute în România, mi se pare populism sadea şi atât. Nu mai e vorbă de credinţă, ci de P.R., cu facebook-ul aferent cu tot. Nu dialogul ecumenic e misia preşedintelui, nu conlucrarea dintre culte e în fişa postului de preşedinte. Nu mai vorbim despre moftul numit separaţia dintre stat şi biserică.
La un neam de pupător de moaşte, în care orice politician se simte dator cu puparea de icoane necesară la binecuvântarea electorală, apucăturile lui Iohannis duc populismul la un al naibii de supărător superlativ. Dacă ăilalţi politicieni se scremeau să bifeze cucernicie la electoratul ortodox, ăsta vrea să bifeze la toate categoriile. Cine are chef să socotească asta o dovadă de cucernicie, n-are decât! Am auzit şi argumentul că omul călcase prin catedrala ortodoxă şi înainte de a deveni preşedinte. Da, tot la Sibiu. Oraş majoritar ortodox, după ce devenise primar. După ce devenise primar, da? Măcar atunci era fără facebook şi televiziuni.
Apropo, tinerii frumoşi care şi-au luat ţara înapoi, ar putea să-i dea un sms alesului, să-l anunţe că are serviciul la Bucureşti. Naveta aia cu târla de sepepişti după el o plătim noi, nu se decontează din banii de chirie de pe cele şase case.
P.S. Acum există şi anunţul oficial că Iohannis va avea o întâlnire cu… excesiv de fericitul Daniel. Ăştia sigur au votat un preşedinte şi nu papă?
Constantin Râpașcu