Este o plantă medicinală ale cărei proprietăţi sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri. Este o sursă fantastică de vitamina C, 100 de grame de pulpă de măceşe conţinând 2 grame de vitamina C, mai mult decăt orice altă plantă. Medicii din Grecia şi din Roma Antică, din India şi din China cunoşteau şi foloseau proprietăţile terapeutice ale măceşului. Fructele de măceş sunt bune pentru recoltat abia după ce cade prima brumă.

Ceaiul de măceşe
Se obţine prin opărirea cu apă clocotită a fructelor, caz în care vorbim de infuzie, sau prin fierbere, timp de 5-15 minute, măceşele introducându-se în apă după primul clocot, discutând în această situaţie despre decoct. Pentru a-i îmbunătăţi gustul se poate adăuga miere şi zeamă de lămâie, dar şi scorţişoară, care îi potenţează acţiunea în caz de răceală.

Infuzia de măceşe
Infuzia, indicată pentu a nu distruge vitaminele, se prepară din 10-15 fructe zdrobite sau din 2 linguriţe de fructe uscate peste care se toarnă 200 ml de apă clocotită, se acoperă şi se lasă să se extragă timp de 10-15 minute şi se filtrează. Se beau 2-3 asemenea ceaiuri pe zi. 

Decoctul din fructe de măceşe
Se prepară turnând o linguriţă de măceşe în 200 ml de apă în clocot. Se fierbe apoi timp de 5-10 minute, se lasă să se răcească şi se filtrează.

Tinctura de măceşe
Tinctura este un bun tonic şi sedativ. Se consumă seara, 30-50 de picături. Pentru a o prepara se pune la macerat o jumătate de kilogram de pulpă de măceşe, fără sâmburi, cu o jumătate de kilogram de zahăr sau de miere. Se lasă la macerat în jur de 5-8 zile, până ce se formează un suc roşu, şi se adaugă apoi o jumătate de litru de alcool de 60 de grade. Se mai macerează 2-3 zile, după care se strecoară şi se pune în sticle de culoare închisă.

Maceratul de măceşe obţinut la rece
Este foarte bogat în vitamine. Se pun 100 g fructe într-un litru de apă şi se lasă la macerat 12 ore. Apoi se dizolvă 100 g de zahăr sau miere, se filtrează şi se păstrează la rece. Se recomandă consumul a 2-3 căni pe zi, pe tot parcursul sezonului rece. Se poate adăuga lămâie sau flori de tei.

Siropul de măceşe
Este tonic, reconfortant, apără organismul de infecţii şi factori patogeni, ajută la fixarea calciului în oase, accelerează producerea de celule roşii, menţine permeabilitatea vaselor de sânge, întăreşte funcţiile vitale şi organele interne. Se poate prepara şi din măceşe uscate. Peste 250 g de fructe uscate se toarnă 1,5 l de apă clocotită şi se lasă la macerat 12 ore. Apoi se filtrează, se adaugă 0,5 kg de zahăr şi se fierbe până scade şi capătă consistenţa dorită. Se toarnă în sticle curate, uscate şi fierbinţi, se astupă ermetic şi se fierb în baine marie.

Lichiorul de măceşe
Are un rol stimulator şi întăritor. Pentru a-l prepara se iau 500 g de fructe coapte, se mărunţesc bine în mixer, se adaugă 150 g de zahăr, se lasă până se formează sucul şi apoi se adaugă un litru de alcool de 60 de grade. Trebuie lăsat la macerat 4-6 săptămâni, timp în care se agită periodic, după care se filtrează cu atenţie şi se pune în sticle bine închise. Se poate consuma după alte patru luni de maturare.

Comments are closed.